Cum Gestionăm Boala Parkinson

Cum gestionăm boala Parkinson

Ce ar trebui să știe o persoană care primește diagnosticul de Parkinson?
Cum ar trebui să abordeze aparținătorii boala Parkinson ?

Ce ar trebui să știe o persoană care primește diagnosticul de Parkinson?

Boala Parkinson este astăzi a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă. Prevalența bolii crește odată cu vârsta, boala Parkinson afectând 1% din populația de peste 60 de ani. 10%-20% din pacienții diagnosticati cu boala Parkinson au sub 50 de ani, iar aproximativ 50% dintre aceștia sunt diagnosticați înainte de 40 de ani. Aproximativ una din 10 persoane cu boală Parkinson este diagnosticată înainte de vârsta de 50 de ani, bărbații fiind mai afectați decât femeile.

Ce este îngrijorător este că boala Parkinson reprezintă afecțiunea neurodegenerativă cu cresterea cea mai rapidă potrivit raportului Global Burden of Disease. Din anul 1990 până în 2015, numărul persoanelor cu boala Parkinson la nivel global a crescut cu 118%. În prezent afectează mai mult de 10 milioane de oameni la nivel mondial, dintre care peste 1,2 milioane în Europa. Estimarea incidenței bolii Parkinson la nivel mondial pentru anul 2040 este de peste 12 milioane de persoane.

Boala Parkinson înseamnă mai mult decât un simplu tremor. Există boală Parkinson fără tremor. De aceea, definitoriu pentru boala Parkinson sunt simptomele motorii: bradikinezia( lentoarea în excuția mișcărilor), hipokinezia ( “săracirea mișcărilor “, inabilitatea de a realiza mișcări corespunzătoare) și rigiditatea, iar în stadiile avansate se adaugă instabilitatea posturală, postura în flexie și frezzing-ul( blocajul motor).

Apariția bolii Parkinson se datorează disfuncţiei dopaminergice din sistemul nervos central și periferic, dar și afectării a numeroase structuri non-dopaminergice, ceea ce ne explică simptomele non-motorii prezente. Simptomele non-motorii se pot clasifica în:

Tulburări de somn (insomnie, cosmaruri, somnolenţa diurnă, tulburări respiratorii de somn, sindromul picioarelor neliniştite, etc)
Simptome neuropsihiatrice ( anxietate, apatie, atacuri de panică, depresie, scăderea atenției, comportament obsesiv sau stereotip, confuzie, halucinaţii, demenţă, etc)
Simptome gastro-intestinale ( tulburare de gust, tulburări de înghițire, relux alimentar, constipație, hipersație nocturnă, etc)
Simptome disautonome (hipotensiune arterială ortostatică, micțiuni imperiose și/sau incontinență urinară, hipersudorație, disfuncţii sexuale sau hipersexualitate, etc )
Alte simptome: hiposmie, dureri, parestezii, oboseală, vedere înceţoşată, seboree excesivă,etc.

Esential este evaluarea neurologică de către un medic neurolog specializat în tulburări de mișcare pentru o încadrare diagnostică corectă( sunt boli care pot mima o boala Parkinson ) și o abordare individualizată si multidisciplinară.

Utilizarea telemedicinei a crescut semnificativ în timpul pandemiei de Covid-19 și a ramas la un nivel ridicat. Cu ajutorul telemedicinei, pacienții pot avea acces la specialiști în tulburări de mișcare pentru monitorizarea semnelor și simptomelor, evoluția acestora, răspunsul la medicație, planificarea și urmărirea terapiei avansate a bolii, crescând astfel semnificativ calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora.

Complexitatea simptomelor bolii Parkinson impune abordarea multidisciplinară a pacientului, incluzand psihiatrie, psihologie, recuperare medicală, nutriție, iar evaluarea acestuia prin intermediul telemedicinei în cadrul unei clinici specializate în tulburări de mișcare și boli neurodegenerative, reprezintă un instrument util și eficient pentru îngrijirea pacienților cu Parkinson, abordând pacientul din toate perspectivele. Accesul la medici se poate face în prezent din confortul locuinței, salvând timp și cu costuri semnificativ mai mici decât cele aferente unei consultații obișnuite.

Cum ar trebui să abordeze aparținătorii boala Parkinson?

În calitate de îngrijitor al unei persoane cu boala Parkinson, aveți rolul să contribuiți la menținerea calității vieții persoanei iubite. Cum puteți face acest lucru ?

Să vă informați despre simptome, tratamente și progresia bolii. Însoțiți persoana iubita la vizitele periodice la medicul neurolog, asigurați-vă că respectă modul și orele de administrare a medicației și că face activitate fizică zilnică.

Urmăriți schimbările în simptome, abilități și dispoziții, în special după modificările medicamentelor sau ale terapiei. O persoană cu boala Parkinson poate să facă multe lucruri pe care le-a făcut înainte, cum ar fi să lucreze, să facă lucruri prin casă, să iasă la întâlniri cu prietenii și să desfășoare activități normale. Cu cât se începe tratamentul medicamantos mai repede cu atât se va contola mai bine boala.

În stadiile avansate la bolii, pacientul cu boală Parkinson poate să prezinte fluctuații ale simptomelor. Acest lucru poate însemna să treacă relativ brusc de la o stare de bine “ON“ la o stare de “OFF” care poate însemna blocaj motor , cu imposibilitatea realizării mișcarii, stare de tristețe si irascibilitate .

Cereți informații despre boală medicului neurolog curant sau informați-vă din surse sigure și nu uitați să aveți grijă și de dumneavostră .

Medicii Neuristica, sunt aici să vă ajute!

Cum gestionăm boala Parkinson