Screenshot 2023 05 09 at 16.25.19

Serotonina, mesager între neuroni – hormon al fericirii

Rolul serotoninei

Serotonina este un neurotransmițător, o substanță chimică care funcționează ca mesager între celulele nervoase (neuroni) din creier. Este produsă în principal într-un grup de neuroni cunoscut sub numele de nucleul rafeu.

Serotonina îndeplinește mai multe funcții importante în organism. Una dintre cele mai cunoscute funcții este reglarea stării de spirit și a emoțiilor. Nivelele scăzute de serotonină au fost asociate cu depresia și tulburările de anxietate, în timp ce nivelele ridicate de serotonină pot induce o stare de bine și de fericire. Te poate face să te simți stabil din punct de vedere emoțional, mai puțin anxios și mai liniștit. Din acest motiv, serotonină este adesea numită „hormonul fericirii”.

Pe lângă reglarea stării de spirit, serotonina are și alte roluri în organism. Aceasta reglează somnul, apetitul, memoria, învățarea și funcțiile cognitive. De asemenea, serotonina joacă un rol important în contracția mușchilor și în reglarea temperaturii corpului.

Doar aproximativ 1-2% din serotonina din corp se află în creier. 90% din serotonină este produsă în intestine, unde contribuie la reglarea motilității și contracțiilor iar restul de aproximativ 8% se află în trombocitele din sânge, unde ajută la coagulare.

Serotonina poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv de alimentație și de stilul de viață. De exemplu, consumul alimentelor bogate în triptofan (un aminoacid esențial) poate crește nivelul de serotonină în creier. De asemenea, anumite medicamente, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), pot fi utilizați pentru a trata depresia și alte tulburări de sănătate mentală prin creșterea disponibilității serotoninei în creier.

Este important de menționat că nivelurile serotoninei în creier sunt influențate de multiple aspecte și că rolul exact al acestui neurotransmițător este încă subiect de cercetare.

Deficiența de serotonină

Deficiența de serotonină poate fi asociată cu anumite tulburări de sănătate mentală. Iată câteva dintre efectele deficienței de serotonină:

  1. Depresia: Nivelele scăzute de serotonină au fost asociate cu depresia. Serotonina este implicată în reglarea stării de spirit și într-un deficit de serotonină poate contribui la apariția și perpetuarea simptomelor depresive, cum ar fi tristețea, dispoziția scăzută, lipsa de interes sau de plăcere în activități.
  2. Tulburările de anxietate: Serotonina are un rol important în reglarea anxietății. Nivelele scăzute de serotonină pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, atacul de panică și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).
  3. Insomnia: Serotonina este implicată în reglarea ritmului somn-veghe și a somnului de calitate. Deficiența de serotonină poate duce la dificultăți în inițierea somnului, somn neliniștit și insomnie cronică.
  4. Tulburările de alimentație: Nivelele scăzute de serotonină pot juca un rol în apariția tulburărilor de alimentație, cum ar fi bulimia și anorexia nervoasă. Serotonina este implicată în reglarea senzației de sațietate și în controlul apetitului.
  5. Funcția cognitivă: Serotonina are un impact asupra funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria și învățarea. Nivelele scăzute de serotonină pot afecta aceste procese și pot contribui la probleme de concentrare, memorie și învățare.

Deficiența de serotonină poate fi unul dintre factorii implicați în aceste tulburări, dar nu este neapărat singurul factor. Tulburările de sănătate mentală sunt complexe și au multiple cauze, inclusiv interacțiunea între factorii genetici, chimici și de mediu.

Excesul de serotonină

În contextul luării anumitor medicamente care cresc nivelul de serotonină din creier, este posibil să se dezvolte „sindrom serotoninergic”, o afecțiune care poate pune viața în pericol. Simptomele acestei afecțiuni pot varia de la tremor până la delir. Sindromul serotoninergic este o afecțiune relativ rară și se datorează aproape întotdeauna interacțiunilor dintre mai multe medicamente care cresc nivelul serotoninei (spre deosebire de apariția la persoanele care iau un singur antidepresiv). Este necesară o anume precauție în modul în care se abordează strategiile pentru a influența această moleculă importantă.

Ce putem face pentru un nivel optim de serotonină?

Există mai multe metode prin care poți contribui la menținerea unui nivel optim de serotonină în organism. Iată câteva sugestii:

  1. Alimentația echilibrată: Consumul unei diete echilibrate și sănătoase poate contribui la creșterea nivelului de serotonină. Alimentele bogate în triptofan, precum carnea, peștele, ouăle, lactatele, leguminoasele, nucile și semințele, pot stimula producția de serotonină. Este recomandat să ai o dietă variată și sănătoasă, care să includă o gamă largă de nutrienți esențiali, în special magneziu, vitaminele B (în special B-1, B-3, B-6 și B-9) și vitamina D.
  2. Expunerea la lumină solară: Lumina solară poate stimula producția de serotonină în organism. Petrecerea timpului în aer liber, în special în timpul dimineții, poate ajuta la creșterea nivelului de serotonină. În cazul în care expunerea la lumină naturală este limitată, poți lua în considerare utilizarea unei lampi de lumină special concepute pentru terapie cu lumină.
  3. Activitatea fizică regulată: Exercițiile fizice regulate, precum mersul pe jos, alergarea, înotul sau practicarea unui sport, pot crește nivelul de serotonină. Acest lucru ampifică rata și frecvența cu care serotonina este declanșată în creier, ducând la o creștere atât a eliberării, cât și a sintezei acesteia. Volumul optim de exercițiu necesară pentru a îmbunătăți sinteza serotoninei în creier este de 3 ore/săptămână sau 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.
  4. Gestionarea stresului: Stresul cronic poate reduce nivelul de serotonină în organism. Prin urmare, gestionarea eficientă a stresului poate fi benefică pentru menținerea unui nivel optim de serotonină. Poți încerca tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga sau alte activități care te ajută să te destresezi și să te relaxezi.
  5. Odihna și somnul adecvat: Un somn suficient și de calitate pot contribui la menținerea echilibrului hormonal, inclusiv a nivelului de serotonină. Asigură-te că dormi suficient și că ai un ritm regulat de somn, respectând orele de culcare și de trezire.
  6. Relații sociale și sprijin emoțional: Menținerea unor relații sociale sănătoase și sprijinul emoțional pot contribui la stimularea nivelului de serotonină. Interacțiunea pozitivă cu alții, sentimentul de apartenență și sprijinul social pot avea un impact benefic asupra stării de spirit și a nivelului de serotonină.

În cazul unor tulburări de sănătate mentală severe sau în situații în care nivelul de serotonină este grav afectat, poate fi necesară intervenția medicamentelor sau a altor forme de tratament specific.

Dacă aveți anxietate, atacuri de panică, probleme de somn sau alte diagnostice psihiatrice, consultați un medic psihiatru.

Medicii Neuristica, sunt aici să vă ajute!

Leave a reply